Ep. special [rapid] – somon cu fasole verde la cuptor

Eu am folosit somon, dar voi alegeți ce pește vă place. Ale mele, și somonul, și fasolea, au fost din congelator și a durat un pic până s-au dezghețat, la temperatura camerei. Când sunt decongelate, aranjate artistic în tavă, pe hârtie de copt. Condimentat cu sare, piper și cimbru. Deasupra, niște felii de lămâi, fără coajă. Și la final totul se stropește cu puțin ulei.

La cuptor, la foc potrivit, până peștele este făcut și fasolea e crocantă. Crocantă, nu arsă. :)))

Este un dezastru rapid, pentru un prânz sau o cină, cu proteine, legume și omega 3. 🙂

–

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Dacă ai încercat să distrugi rețeta la tine în bucătărie și ai reușit, am vrea să auzim și noi, lasă-ne un comentariu mai jos; la fel, scrie-ne dacă ai întrebări sau nelămuriri. 🙂

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 349 – pulpă de miel la cuptor

Dacă vreți ceva diferit anul acesta de sărbători, atunci o idee ar putea fi pulpa de miel la cuptor. Dacă nu, păstrați rețeta pentru Paștele viitor. 🙂

În cazul de față, carnea a fost împănată cu niște căței de usturoi (adică împungeți carnea cu un cuțit din loc în loc și înfigeți câte o bucățică de usturoi), după care Chef a condimentat-o cu sare, niște legume deshidratate, rozmarin și cimbru proaspăt și un mix de condimente, care avea printre altele piper și ienibahar. Voi puneți ce vă place, de exemplu oregano. 🙂

O altă idee este să împănați și cu puțină slănină. Asta dacă aveți trigliceridele ok. :))))

Mai puneți un rest de vin roșu și completați cu apă în tavă, să fie carnea acoperită cam o treime, maxim pe jumătate.

Acoperiți cu folie de aluminiu și băgați la cuptor, la foc mediu, către mic, cel puțin vreo 3 ore.

Către final scoateți folia de aluminiu și lăsați să se rumenească.

Rezultatul de față a fost dezosat și tăiat felii, înainte de a fi servit la masă.

De combinat cu niște cartofi (musai) și salată de sezon.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Lecții învățate (7)

Stafide. În cozonac!!! După ce mi-am terorizat toată copilăria familia și am scos stafidele chiar și din ciocolată, acum le mănânc uscate. Sau le pun în mâncare. Și chutney.

După mai mult de un an de zile de folosit cuptorul electric în mod regulat, încă nu suntem prieteni.

Că în viața reală, oamenii de fapt gătesc cam aceleași rețete, în funcție de sezonalitate și, din când în când, mai experimentează cu una-două rețete noi. Ceea ce este un comportament corect.

Eu gătesc pentru blog peste 100 de rețete noi, în fiecare an, ceea ce este o provocare, în sine, inclusiv logistic. Mai ales că sunt (încă) foarte multe chestii pe care nu le mănânc.

Există foarte multe cărți de gătit pe piață. Și foarte mulți autori, unii mai faimoși ca alții. Dar nu este nevoie să îi citești pe toți. Eu îi prefer pe cei cu care rezonez la nivel de idei și valori. De asta îi iubesc pe Stanley și Gennaro, pentru că sunt familiari; dacă înlocuiești pastele cu cartofi, te transpui în bucătăria transilvăneană și la mătușă-mea în bucătărie, lângă sobă. 🙂

Într-o zi o sun pe maică-mea la telefon, să povestim de una alta. Pe fundal se aude Chef: ce a mai ars fiică-ta? Branding masterclass, cum s-ar zice. 😛

–

Vezi ce am învățat în 2018 aici, în 2019 aici, în 2020 aici, în 2021 aici, în 2022 aici și în 2023 aici.

Pace, dragoste și multe stafide muiate în rom!

–

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Poza este via pinterest. 🙂

dezastru în bucătărie, prăji, torturi și cafea

[prăjitorturișicafea 56] – trifle cu miros de scorțișoară

Dezastrul de astăzi este foarte complicat: două straturi de biscuiți cu scorțișoară, rupți cu mâna și două straturi de mere. :))

Merele, un soi roșu, acrișor, fierte cu apă muuuult timp, nu au vrut să fie sos. Așa că au rămas cuburi mici. Cu puțin zahăr adăugat către final, deși cred că mergeau și fără, că biscuiții sunt foarte dulci. Dar puteți folosi mere din compot. Sau merele care trebuie consumate, că sunt pe cale să se strice.

Biscuiții sunt din cei speciali, Spekulatius, cu gust de scorțișoară, pe care îi găsim în magazine în decembrie.

Deasupra am ras niște ciocolată amăruie.

Pentru impresia artistică, am pus și o lingură de frișcă și caramel sărat. Dar nu este nevoie de ele. Eventual făcut sirop din niște dulceață de portocale și turnat peste biscuiți.

Se face rapid și se consumă la cafea. Cu miros și gust de sărbători de iarnă. 🙂

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 348 – pomana porcului

Pomana porcului spaniol, gătit românesc, de ziua națională. :))) Mai precis, carnea de porc, cumpărată de la magazin, se împarte și se pregătește pentru sărbători: de fripturi, ciorbe și sarmale. Din restul, o parte se transformă în cârnați, care trebuie gustați imediat, să vedem dacă-s buni și ce mai rămâne, bucăți mici, se pune la prăjit în ceaun.

Dacă am fi tăiat porc – ceea ce nu am mai făcut de foarte mulți ani – probabil că am fi ronțăit și niște șorici. 😀

Carnea și cârnații prăjiți se combină, după mofturi, cu mămăligă sau cartofi și mujdei de usturoi.

Simplu, consistent, proteic, deloc vegan, nu este dezastru, dar mănânci până pleznești. :)))

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [aluaturi] – mic tratat de drojdii

No bine, de când am terminat stocul de drojdie din pandemie și am trecut la cea nouă, cumpărată de pe raft din magazin, sunt super frustrată pentru că aluaturile cresc, dar nu fac bule. Am dat vina pe făină și am testat mai multe mărci, după care am concluzionat că este ceva cu drojdia. Și m-am apucat de făcut research.

În primul rând toată drojdia uscată care se află la raft conține drojdie de panificație (Saccharomyces Cerevisiae) și E491, monostearat de sorbitan. Doar cea proaspătă este numai drojdie, problema cu ea este că trebuie păstrată la frigider și are termen de valabilitate de doar 40 de zile, după care crapă și nu mai poate fi folosită nici măcar pentru mască de față. LOL.

Eu folosesc de foarte mulți ani Pakmaya, care se produce la Pașcani (n-am știut, dar am aflat de pe site). Sincer, ani de zile am pus drojdia ochiometric, după principiul că dacă un plic ajungea pentru juma de kil de făină, atunci în funcție de făină, la fel și drojdia, mai mult sau mai puțin; câteodată mai mult, ca să crească mai repede, dar între timp am învățat că fix opusul este mai bine. 🙂 Am dizolvat-o în apă, am amestecat-o cu apă, zahăr și făină, să pornească sau am aruncat-o direct în aluat, în majoritatea cazurilor drojdia a făcut ce trebuia. Ok, nu discutăm de calitatea produsului finit, ci de proces ca atare. 🙂

După care am cumpărat un plic nou, pe care scria că 10g se folosesc la 700g de făină și am intrat în fibrilații, pentru că 10g era cantitatea folosită la 500g, deci ce se întâmplă nea brutaru’?

Drojdia este cea care produce fermentație în produsele de brutărie și se hrănește cu zaharuri.

Pe site, la Pakmaya, scrie așa: drojdia este de 3 feluri, proaspătă, instant și uscată activă; o parte uscată este echivalentul a 3 părți proaspătă; aceasta din urmă reprezintă cam 5-6% din cantitatea de făină folosită (matematică, frate!!!).

Cea proaspătă și cea instant nu se dizolvă și se folosesc ca atare; cea uscată activă trebuie dizolvată în apă/lapte, timp de 5 minute (începe să facă bule mici).

Cantitățile sugerate sunt:

10g drojdie uscată la 750g făină, pentru aluaturi fără zahăr (10g drojdie activă la 500g făină pentru pâine)

7g drojdie uscată la 350g făină, pentru aluaturi elastice (pizza, ciabatta, focaccia, lipii)

15g drojdie uscată la 1 kg de făină, pentru aluaturi dulci (cozonac), cu zahăr > 5%

Acum să-mi explice cineva de ce drojdia uscată de la Kamis și Shar este 20g la 500g făină, că la Dr. Oetker sunt 7g pentru aceeași cantitate de făină.

Și ca să fie lucrurile și mai complicate, fiecare autor de rețetă are preferințele lui pentru cantitatea de drojdie, de în final o să avem nevoie de un catastif doar pentru calcule și formule. 😀

Sincer, în acest moment nu mi se pare că știu mult mai multe, doar că voi putea să fac diferența între produse la raft.

Și, la fel ca la becuri și alte produse, marketingul și dorința de a vine mult, foarte mult, extrem de mult fac ca în loc de un singur fel de Pakmaya, să avem trei la raft. Trei ambalaje diferite, care toate fac același lucru, dar ocupă trei cutii la raft, yeeei, super pentru companie, mai puțin pentru clienți.

PS: nu e super funny să scrie pe plic că este vegană?

PS1: o să dublez cantitatea de drojdie pentru ciabatta, cum zice mai sus, să vedem dacă o face bule așa…

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 347 – lasagna cu pui și dovlecel

Un fel simplu de mâncare, pentru atunci când nu ai prea mult timp de stat în bucătărie.

Foile de lasagna le aveam în casă, dovleceii în frigider și carnea tocată de pui în congelator. Cel mai mult a durat să se dezghețe carnea, dar în timpul acesta am lucrat, așa că a fost ok.

Carnea tocată, vreun sfert de kilogram, după ce s-a dezghețat, am condimentat-o cu sare, piper și niște boia și am pus-o la călit cu puțin ulei de floarea soarelui. Dacă folosiți alt fel de carne, puteți adăuga și puțină apă și lăsați să fiarbă la foc mic, înăbușit, până carnea este aproape făcută. Eu am vrut să fiu sigură că puiul este mort, așa că aproape am fiert-o. :))) Și am mai pus și un morcov dat pe răzătoare, că viața este pustie fără legume. 😛 La final am turnat și niște suc de roșii, astfel încât să iasă un sos mai lung de carne.

Dovleceii, doi la număr, i-am curățat de coajă, i-am spălat și i-am tăiat felii lungi, subțiri. În final am folosit doar unul, pe al doilea lăsându-l pentru dovlecel pane.

6 foi de lasagna le-am pus la înmuiat cu puțină apă caldă, cât să le acopere, pentru vreo 10 minute.

Separat, în tavă, am turnat niște suc de roșii, după care am pus 2 foi de lasagna, jumătate din sosul de carne, un strat de dovlecei, încă unul de paste, restul de carne, dovlecei și paste. O bucată mică de mozzarella și două felii de cașcaval afumat deasupra, tăiate cuburi, plus restul de suc de roșii și niște frunze rămase de la un fenicul.

Am folosit o tavă înaltă, în care să intre toate straturile și să mai rămână ceva spațiu, ca să nu dea sosul pe dinafară în cuptor.

Se coace la cuptor, la foc mediu, vreo jumătate de oră sau mai mult, până când pastele sunt comestibile. 🙂

Ies undeva între 3-4 porții.

Avem carbohidrați, proteine și legume în cele două porții de lasagna de mai sus. De un prânz astăzi și o cină în ziua următoare. 🙂

Apropo, când faceți aprovizionarea pentru cămară, puneți conservele noi sub conservele vechi. Ca să nu ratați vreuna și să expire. Și dacă expiră, înainte să aruncați, verificați dacă mai poate fi consumat folosind simțurile din dotare.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [săsesc] – supă de mere sau Apfelsuppe

Supa de mere săsească, cunoscută și sub denumirea de Apfelsuppe, există în mai multe variante, merele putând fi fierte întregi, pasate sau tăiate cuburi.

De exemplu, una din cele mai rapide rețete spune că pui felii de mere și stafide sau merișoare la fiert în suc de mere amestecat cu zeamă de lămâie și zahăr, lași să fiarbă vreo cinci minute, după care îngroși supa cu amidon și mănânci. Sună… bizar. 😀

În cazul de față, zeama este de porc cu legume și mere, ceea ce are mai mult sens pentru sașii din Ardeal și pentru o ciorbă de toamnă-iarnă. 🙂

În rețeta originală, de la o tanti din Viscri, jumătate de kilogram de oase de porc se fierb cu legume, adică ceapă, morcov, țelină și pătrunjel, după care se pune 1,5 kg de mere acrișoare și la final se drege cu ou, făină și oțet.

Eu am folosit 3 oase de porc (un sfert de kilogram), cu puțină carne pe ele; ar fi mers puțin mai multă carne; spumate când dau în primul clocot, apoi fierte vreo 2 ore, adică până carnea se ia ușor de pe oase. La foc mic, cu capac, completat cu apă caldă, din când în când. Un morcov mare, o ceapă roșie, două fire de apio în loc de pătrunjel rădăcină și țelină; curățate, spălate, tocate mărunt și aruncate în zeamă, după ce am scos oasele. Condimentat cu sare și piper, pus în oală și carnea recuperată de pe oase. La final, un măr acrișor, curățat de coajă și cotor și tăiat bucăți mici și lăsat să mai fiarbă vreo 5-10 minute, apoi turnat un strop de oțet din tarhon murat și presărat pătrunjel verde, când se servește în farfurii.

Ca un dezastru ce sunt, n-am respectat rețeta din care m-am inspirat, pentru că eu nu dreg ciorbele, nici cu ou, nici cu smântână.

Și n-am priceput unde să pui un kil și de mere, că la mine în oală mai mult de un măr nu a încăput; cel de-al doilea l-am ronțăit crud. 😀

Rezultatul a fost foarte bun, iese o zeamă gustoasă, ușor dulceagă, dar care nu are gust de compot de mere, vreo 3 porții. :)))

Inspirația este dintr-o carte de rețete foarte simpatică intitulată Bucate de prin sate, ediția I, pe care o găsiți aici.

E genul de dezastru care merită repetat în acest sezon. 😛

Am mai găsit o variantă de la o săsoaică din Criț, care pune carnea la călit cu untură sau ulei, după care toarnă legume de sezon, inclusiv ardei, gogoșari, varză, gulie și roșii, adaugă merele și la final o drege cu făină amestecată cu lapte și smântână.

Dacă nu vă satisfac variantele săsești, există și cea ungurească, almaleves, în care merele se fac compot, după care zeama se îngroașă cu făină și smântână (unde este paprika?! 😀 ). Poftă bună!

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 346 – salată de cartofi cu sfeclă și varză acră

Hai, că e simplu! Trei din ingrediente le aveți din denumire. Celelalte sunt mazăre și morcov, plus mărar.

Pisiroz, dar iar avem sfeclă în program? Da, pentru că ne-a rămas o bucată de la supa de data trecută și doar nu o să o aruncăm. 🙂

Cartofii, sfecla, morcovii și mazărea le fierbeți separat; primele două, în coajă. Răciți, curățați de coajă, tocați mărunt ce este de tocat, apoi puneți toate ingredientele într-un vas. Eu am folosit cam două bucăți din fiecare și o mână mică de mazăre.

Varza acră tocată o combinați cu niște castraveți acri tocați. Sau faceți ca mine, folosiți varză și castraveți dintr-o salată combinată. 🙂 După ochi și gust.

Combinați toate ingredientele, condimentați cu sare și piper și ulei, plus mărar tocat. Eu am pus și niște oțet, că nu mi se părea suficient de acră. :))

La final veți avea o salată roșie, de legume de sezon. Vegană, cum s-ar zice (proteinele sunt din mazăre).

Rețeta este inspirată din Beyond Borscht de Tatyana Nesteruk.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

cookingbookclub, dezastru în bucătărie

Cookingbookclub 36

Standardul de aur în industrie sunt rețetele franțuzești. Citiți ce vreți, de exemplu Julia Child, care a fost fan al bucătăriei franceze și care a explicat cât mai simplu cum să atingi perfecțiunea în bucătărie.

Noi nu vrem perfecțiune, vrem doar o mâncare comestibilă, nutritivă și pe preferințele noastre, arsă cât trebuie. 😀

Sau puteți încerca rețete de la David Lebovitz care trăiește de mulți ani în Paris și care postează cu regularitate pe Instagram orice mănâncă interesant.

Eu aveam planuri mari pentru Cooking Bookclub Dezastru în bucătărie anul acesta, nu doar pentru acest episod. Dar vedem ce se întâmplă în zilele următoare, să sperăm că voi arde mai mult decât o omletă de la Julia. Mai ales că a ei, deși superbă, nu prea este pe gustul fițelor mele. :))))

Dacă găsiți autori interesanți cu rețete franțuzești, lăsați-mi și mie un comentariu.

Până vin rețetele noi, spor la bucătărit! 🙂

–

#cookingbookclub #newoldtrendygold pentru că anul acesta experimentăm cu rețete noi, vechi, la modă sau cu rețete fără de care bucătăria așa cum o știm astăzi nu ar exista.

Intră și tu în gașca #dezastruinbucatarie, pe facebook, instagram sau pinterest.

Citește toate articolele #cookingbookclub aici. Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. Și dacă ești pasionat de #prăjitorturișicafea, apasă aici. Nu uita că să previi este mai ușor decât să tratezi și că nu poți arde rețete cu succes dacă nu știi prim ajutor în bucătărie – citește aici mai mult. Și dacă vrei să afli mai multe despre gătit, uite aici un curs rapid de bucătărit.