Ep. 351 – ciocolată caldă

O cană plină cu lapte cald și două linguri de cacao. Musai cana cu pisici!

Cea mai bună ciocolată caldă, potrivită pentru vremea de afară și pentru lenevit prin casă.

Opera celui de-al doilea mini Chef. 🙂

De combinat cu biscuiții cu cioco, făcuți de celălalt mini Chef. 😛

–

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Dacă ai încercat să distrugi rețeta la tine în bucătărie și ai reușit, am vrea să auzim și noi, lasă-ne un comentariu mai jos; la fel, scrie-ne dacă ai întrebări sau nelămuriri. 🙂

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 350 – biscuiți cu cioco

Wow, 350 de episoade! Cine ar fi crezut?! 🙂 Săptămâna aceasta avem episoadele restante de final de an și o premieră: rețete făcute de mini Chef, care nu doar că-s rapide, așa cum ne place nouă în bucătărie, dar sunt bune de de lingi pe degete! 😛

Biscuiți cu cioco sau rețeta perfectă când vrei să le dai ceva de făcut copiilor în vacanță (după citit și exerciții la mate).

Rețeta: 100g unt moale, 125g zahăr, 1 ou, 1 zahăr vanilat sau un strop de esență de vanilie, 150g făină, puțin praf de copt, o mână de chipsuri de ciocolată.

Se amestecă untul cu zahărul cu un mixer, până se topește zahărul, după care se adaugă vanilia și oul, la final făina și praful de copt. Chipsurile se amestecă în aluat cu o spatulă.

Mini Chef n-a folosit mixer că a topit untul la microunde, după care a adăugat în el restul de ingrediente.

Biscuiții se pun cu o linguriță în tavă, pe hârtie de copt, cu distanță între ei. Ar trebui să iasă 16 bile rotunde, care se vor transforma în biscuiți mari, rotunzi în cuptor; dar dacă ies mai puțini și mai mari, nu este nicio dramă. 😀

Se coc la foc potrivit, maxim 15 minute. Vedeți să nu îi ardeți!

Excelenți pentru perioada aceasta, dar musai combinați și cu puțină mișcare la patinoar sau pe sub Tâmpa! 🙂

Inspirația este dintr-o carte de rețete pentru copii, Bake It: More Than 150 Recipes for Kids from Simple Cookies to Creative Cakes!

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [antibrrrr] – supă cremă de fenicul

Anti-brrrr, că e cam friguț afară. 😛

Ce punem în supă? O bucată mică de fenicul, spălat și curățat de zonele maro sau mijlocul cotoros. Eu am folosit și tulpinile verzi. O ceapă mică albă sau roșie, curățată, spălată și tocată mărunt. Doi păstârnaci nu foarte mari, curățați de coajă, spălați și tăiați rondele.

În mod normal legumele s-ar căli, dar eu n-am avut dispoziție. Și nici nu m-am apucat să fac supă de legume pe care să o folosesc aici. Am pus legumele în oală, cu apă, un cub de vegeta și niște piper praf și le-am lăsat să fiarbă la foc mic.

Când au fost aproape fierte, am mai adăugat un cartof mare, curățat, spălat și tăiat cuburi mari și am mai completat cu o cană-două de apă fierbinte.

Când s-a fiert și cartoful, am blenduit supa, cu grijă, să nu ajungă pe pereți. :))

Se consumă caldă, cu sau fără crutoane.

Consistența cremei o dați din cantitatea de legume și cartof versus apă. Dacă iese prea groasă, mai adăugați niște apă și mai lăsați să dea în două clocote.

Dacă nu vă place vegană, prăjiți niște kaizer/costiță și aruncați deasupra, când serviți.

Sau parmezan, dacă sunteți fani. 😀

Din oala mea de ciorbă/supă ies cam 3-4 porții.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

cookingbookclub, dezastru în bucătărie

Cookingbookclub 36/ rețete franceze

Ultima ediție pe acest an, pentru care aveam planuri mari. Dar cu trei ture de alegeri & niște dramă, mâncăm franțuzește, de pe mijlocul farfuriei. Cu unt (bien sûr!), fix cât să ne menținem silueta, niște supă cremă și o tartă. Cu fructe. 🙂

Supă clasică Vichyssoise (cu praz)

O să râdeți, dar vreun an de zile am avut scrisă în caiet o rețetă bască de la un spaniol care trăiește în America. Inspirația ei este supa clasică cu praz din bucătăria franțuzească. Cea pe care Larousse ne spune că se mănâncă rece. Dar pe frigul ăsta… no way, Jose! Așa că am apelat la clasicul internet, am adaptat la mofturi și fițe și a rezultat o variantă caldă. Chiar bună. Am scris rețeta separat aici.

Tartă cu aluat fraged dulce, mere și gutui

Știm de la Julia Child că aluatul de tartă este de două feluri: dulce și sărat. Ambele se fac din unt cu făină, apă și sare și se folosesc la tot felul de rețete, unele mai fancy ca altele. De exemplu quiche Lorraine se face în aluatul fraged sărat. Eu îl folosesc și în tartele cu fructe, pentru că fructele sunt dulci de regulă – dacă nu sunt, prefer să adaug puțin zahăr în ele.

Dacă vreți însă să faceți o tartă cu pâte brisée sucrée (aluat fraged dulce), atunci folosiți cu încredere rețeta pe care o fac eu: 250g făină, 125g unt, un praf de sare, 3 linguri de apă rece și 1 lingură de zahăr tos. Făină, zahărul și sarea amestecate, în ele adăugați untul tăiați bucăți, după care apa. Aluatul îl lăsați jumătate de oră la frigider, apoi întindeți din el două foi rotunde pentru o tavă mică de tartă. O foaie jos, fructele, călite în prealabil cu o lingură de zahăr și scorțișoară (eu am folosit mere și gutui), cea de-a doua foaie sus, cu model sau fără și dați la cuptor, minim jumătate de oră la cuptor, la foc potrivit.

Dacă în aluatul fraged dulce punem mai mult zahăr și ouă, ne iese de cornulețe, biscuiți și alte bunătăți. Anul viitor! 🙂

Până atunci spor la descoperit și distrus rețete, franțuzești sau nu. 🙂

–

#cookingbookclub #newoldtrendygold pentru că anul acesta experimentăm cu rețete noi, vechi, la modă sau cu rețete fără de care bucătăria așa cum o știm astăzi nu ar exista.

Intră și tu în gașca #dezastruinbucatarie, pe facebook, instagram sau pinterest.

Citește toate articolele #cookingbookclub aici. Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. Și dacă ești pasionat de #prăjitorturișicafea, apasă aici. Nu uita că să previi este mai ușor decât să tratezi și că nu poți arde rețete cu succes dacă nu știi prim ajutor în bucătărie – citește aici mai mult. Și dacă vrei să afli mai multe despre gătit, uite aici un curs rapid de bucătărit.

dezastru în bucătărie

Ep. special [rapid] – somon cu fasole verde la cuptor

Eu am folosit somon, dar voi alegeți ce pește vă place. Ale mele, și somonul, și fasolea, au fost din congelator și a durat un pic până s-au dezghețat, la temperatura camerei. Când sunt decongelate, aranjate artistic în tavă, pe hârtie de copt. Condimentat cu sare, piper și cimbru. Deasupra, niște felii de lămâi, fără coajă. Și la final totul se stropește cu puțin ulei.

La cuptor, la foc potrivit, până peștele este făcut și fasolea e crocantă. Crocantă, nu arsă. :)))

Este un dezastru rapid, pentru un prânz sau o cină, cu proteine, legume și omega 3. 🙂

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 349 – pulpă de miel la cuptor

Dacă vreți ceva diferit anul acesta de sărbători, atunci o idee ar putea fi pulpa de miel la cuptor. Dacă nu, păstrați rețeta pentru Paștele viitor. 🙂

În cazul de față, carnea a fost împănată cu niște căței de usturoi (adică împungeți carnea cu un cuțit din loc în loc și înfigeți câte o bucățică de usturoi), după care Chef a condimentat-o cu sare, niște legume deshidratate, rozmarin și cimbru proaspăt și un mix de condimente, care avea printre altele piper și ienibahar. Voi puneți ce vă place, de exemplu oregano. 🙂

O altă idee este să împănați și cu puțină slănină. Asta dacă aveți trigliceridele ok. :))))

Mai puneți un rest de vin roșu și completați cu apă în tavă, să fie carnea acoperită cam o treime, maxim pe jumătate.

Acoperiți cu folie de aluminiu și băgați la cuptor, la foc mediu, către mic, cel puțin vreo 3 ore.

Către final scoateți folia de aluminiu și lăsați să se rumenească.

Rezultatul de față a fost dezosat și tăiat felii, înainte de a fi servit la masă.

De combinat cu niște cartofi (musai) și salată de sezon.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Lecții învățate (7)

Stafide. În cozonac!!! După ce mi-am terorizat toată copilăria familia și am scos stafidele chiar și din ciocolată, acum le mănânc uscate. Sau le pun în mâncare. Și chutney.

După mai mult de un an de zile de folosit cuptorul electric în mod regulat, încă nu suntem prieteni.

Că în viața reală, oamenii de fapt gătesc cam aceleași rețete, în funcție de sezonalitate și, din când în când, mai experimentează cu una-două rețete noi. Ceea ce este un comportament corect.

Eu gătesc pentru blog peste 100 de rețete noi, în fiecare an, ceea ce este o provocare, în sine, inclusiv logistic. Mai ales că sunt (încă) foarte multe chestii pe care nu le mănânc.

Există foarte multe cărți de gătit pe piață. Și foarte mulți autori, unii mai faimoși ca alții. Dar nu este nevoie să îi citești pe toți. Eu îi prefer pe cei cu care rezonez la nivel de idei și valori. De asta îi iubesc pe Stanley și Gennaro, pentru că sunt familiari; dacă înlocuiești pastele cu cartofi, te transpui în bucătăria transilvăneană și la mătușă-mea în bucătărie, lângă sobă. 🙂

Într-o zi o sun pe maică-mea la telefon, să povestim de una alta. Pe fundal se aude Chef: ce a mai ars fiică-ta? Branding masterclass, cum s-ar zice. 😛

–

Vezi ce am învățat în 2018 aici, în 2019 aici, în 2020 aici, în 2021 aici, în 2022 aici și în 2023 aici.

Pace, dragoste și multe stafide muiate în rom!

–

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Poza este via pinterest. 🙂

dezastru în bucătărie, prăji, torturi și cafea

[prăjitorturișicafea 56] – trifle cu miros de scorțișoară

Dezastrul de astăzi este foarte complicat: două straturi de biscuiți cu scorțișoară, rupți cu mâna și două straturi de mere. :))

Merele, un soi roșu, acrișor, fierte cu apă muuuult timp, nu au vrut să fie sos. Așa că au rămas cuburi mici. Cu puțin zahăr adăugat către final, deși cred că mergeau și fără, că biscuiții sunt foarte dulci. Dar puteți folosi mere din compot. Sau merele care trebuie consumate, că sunt pe cale să se strice.

Biscuiții sunt din cei speciali, Spekulatius, cu gust de scorțișoară, pe care îi găsim în magazine în decembrie.

Deasupra am ras niște ciocolată amăruie.

Pentru impresia artistică, am pus și o lingură de frișcă și caramel sărat. Dar nu este nevoie de ele. Eventual făcut sirop din niște dulceață de portocale și turnat peste biscuiți.

Se face rapid și se consumă la cafea. Cu miros și gust de sărbători de iarnă. 🙂

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 348 – pomana porcului

Pomana porcului spaniol, gătit românesc, de ziua națională. :))) Mai precis, carnea de porc, cumpărată de la magazin, se împarte și se pregătește pentru sărbători: de fripturi, ciorbe și sarmale. Din restul, o parte se transformă în cârnați, care trebuie gustați imediat, să vedem dacă-s buni și ce mai rămâne, bucăți mici, se pune la prăjit în ceaun.

Dacă am fi tăiat porc – ceea ce nu am mai făcut de foarte mulți ani – probabil că am fi ronțăit și niște șorici. 😀

Carnea și cârnații prăjiți se combină, după mofturi, cu mămăligă sau cartofi și mujdei de usturoi.

Simplu, consistent, proteic, deloc vegan, nu este dezastru, dar mănânci până pleznești. :)))

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [aluaturi] – mic tratat de drojdii

No bine, de când am terminat stocul de drojdie din pandemie și am trecut la cea nouă, cumpărată de pe raft din magazin, sunt super frustrată pentru că aluaturile cresc, dar nu fac bule. Am dat vina pe făină și am testat mai multe mărci, după care am concluzionat că este ceva cu drojdia. Și m-am apucat de făcut research.

În primul rând toată drojdia uscată care se află la raft conține drojdie de panificație (Saccharomyces Cerevisiae) și E491, monostearat de sorbitan. Doar cea proaspătă este numai drojdie, problema cu ea este că trebuie păstrată la frigider și are termen de valabilitate de doar 40 de zile, după care crapă și nu mai poate fi folosită nici măcar pentru mască de față. LOL.

Eu folosesc de foarte mulți ani Pakmaya, care se produce la Pașcani (n-am știut, dar am aflat de pe site). Sincer, ani de zile am pus drojdia ochiometric, după principiul că dacă un plic ajungea pentru juma de kil de făină, atunci în funcție de făină, la fel și drojdia, mai mult sau mai puțin; câteodată mai mult, ca să crească mai repede, dar între timp am învățat că fix opusul este mai bine. 🙂 Am dizolvat-o în apă, am amestecat-o cu apă, zahăr și făină, să pornească sau am aruncat-o direct în aluat, în majoritatea cazurilor drojdia a făcut ce trebuia. Ok, nu discutăm de calitatea produsului finit, ci de proces ca atare. 🙂

După care am cumpărat un plic nou, pe care scria că 10g se folosesc la 700g de făină și am intrat în fibrilații, pentru că 10g era cantitatea folosită la 500g, deci ce se întâmplă nea brutaru’?

Drojdia este cea care produce fermentație în produsele de brutărie și se hrănește cu zaharuri.

Pe site, la Pakmaya, scrie așa: drojdia este de 3 feluri, proaspătă, instant și uscată activă; o parte uscată este echivalentul a 3 părți proaspătă; aceasta din urmă reprezintă cam 5-6% din cantitatea de făină folosită (matematică, frate!!!).

Cea proaspătă și cea instant nu se dizolvă și se folosesc ca atare; cea uscată activă trebuie dizolvată în apă/lapte, timp de 5 minute (începe să facă bule mici).

Cantitățile sugerate sunt:

10g drojdie uscată la 750g făină, pentru aluaturi fără zahăr (10g drojdie activă la 500g făină pentru pâine)

7g drojdie uscată la 350g făină, pentru aluaturi elastice (pizza, ciabatta, focaccia, lipii)

15g drojdie uscată la 1 kg de făină, pentru aluaturi dulci (cozonac), cu zahăr > 5%

Acum să-mi explice cineva de ce drojdia uscată de la Kamis și Shar este 20g la 500g făină, că la Dr. Oetker sunt 7g pentru aceeași cantitate de făină.

Și ca să fie lucrurile și mai complicate, fiecare autor de rețetă are preferințele lui pentru cantitatea de drojdie, de în final o să avem nevoie de un catastif doar pentru calcule și formule. 😀

Sincer, în acest moment nu mi se pare că știu mult mai multe, doar că voi putea să fac diferența între produse la raft.

Și, la fel ca la becuri și alte produse, marketingul și dorința de a vine mult, foarte mult, extrem de mult fac ca în loc de un singur fel de Pakmaya, să avem trei la raft. Trei ambalaje diferite, care toate fac același lucru, dar ocupă trei cutii la raft, yeeei, super pentru companie, mai puțin pentru clienți.

PS: nu e super funny să scrie pe plic că este vegană?

PS1: o să dublez cantitatea de drojdie pentru ciabatta, cum zice mai sus, să vedem dacă o face bule așa…

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.