Ep. 338 – supă la plic îmbunătățită cu roșii

O idee genială, deloc dezastru. 😛 Și se face cât clipești, pentru atunci când nu ai timp de stat în bucătărie! 😀

Ideea este furată dintr-un roman, în care două personaje se hotărăsc să mănânce niște ramen, care este combinat cu roșii, pește și un ou poșat.

Eu am curățat un morcov și un păstârnac și le-am tăiat fideluță; ambele, mici. După care le-am pus la fiert cu două căni de apă și plicurile de ulei și vegeta din supa mea vietnameză, plus niște porumb congelat. Am mai tocat o felie mică de ghimbir și un deget de ardei iute roșu și le-am aruncat în zeamă. Când legumele s-au fiert, am turnat două roșii blenduite și un strop de sos de soia și am lăsat să mai fiarbă câteva minute, pe foc mic. La final, am pus tăițeii și am stins focul.

În farfurie, peste supa, care a ieșit destul de groasă, am pus un ou fiert tare, tăiat pe jumătate și niște busuioc proaspăt.

A ieșit o supă cu o culoare foarte interesantă, nu foarte picantă și bună la gust, vreo două porții, maxim. Nici n-ai fi zis că e de la plic. :)))))

Nu-i de mâncat în fiecare zi. Dar când și când, este o idee care te scoate la liman. 🙂

–

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Dacă ai încercat să distrugi rețeta la tine în bucătărie și ai reușit, am vrea să auzim și noi, lasă-ne un comentariu mai jos; la fel, scrie-ne dacă ai întrebări sau nelămuriri. 🙂

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [deluatlaservici] – paste cu sos de carne și legume

Dacă aveți și voi dilema „eu mâine ce mănânc la servici?”, atunci acest episod vi se adresează. Ca de obicei, avem un dezastru rapid, că nu avem prea mult timp de stat prin bucătărie, care conține toate grupele, carbohidrați, proteine și multe legume. 🙂

Pastele, folosiți ce aveți prin casă sau ce vă place. În cazul de față avem penne, fierte cât trebuie, într-un vas cu apă și un praf de sare, după care scurse de zeamă.

Sosul este sarcina cea mai complicată, dar o rezolvăm și pe asta rapid, refolosind carne de porc făcută la cuptor. Într-o cratiță sau tigaie, călim niște morcov cuburi, eventual o tulpină tocată de apio, adăugăm niște kaizer tocat sau șunculiță afumată, după care punem o mână de mazăre congelată, carnea de porc fiartă, tăiată cuburi și o conservă de roșii. Completăm cu puțină apă și lăsăm să se facă un sos concentrat. Condimentăm cu sare, piper și după preferințe, busuioc, cimbru, chimen etc.

În cutii, porționăm pastele, punem deasupra sosul și acoperim cu capacul. Rece, păstrăm la frigider. Consumăm încălzit la microunde.

Mâncare sățioasă, făcută de la zero, în care refolosim resturile rămase de la alte mese, perfectă pentru luat la servici. 🙂

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 337 – degustare de apă minerală

Am văzut la un moment dat, într-o emisiune, un somelier care nu explica vinuri, ci apă minerală. M-am întrebat malițios dacă ar fi făcut față unei întâlniri cu familiadezastru. 😛 Noi acasă bem fiecare un alt brand și, în momentul în care dispare apa noastră preferată de pe piață, este tragedie! :)))

Apa minerală autohtonă se împărțea odinioară în două categorii: cu bule sau fără bule, adică plată. Apoi a apărut apa decarbogazificată parțial; ea are CO2 maxim 1300 mg/l, spre diferență de cea originală, care are CO2 minim 3500 mg/l.

Și pentru că nu era suficient, piața actuală s-a umplut de apă îmbogățită cu magneziu sau cu arome de fructe. Doar un amator ar bea așa ceva, pfff! 😀

În România, în 2020, existau 72 de izvoare recunoscute de apă minerală, multe dintre ele aflate în județele Harghita, Covasna și Suceava. În Brașov sunt trei surse de apă minerală, la Zizin, Crizbav și Vama Buzăului.

Noi încercăm azi apă minerală de la Perla Harghitei, Tușnad și Borsec, practic cele mai cunoscute branduri de pe piață și cele mai mari firme.

Declarativ, Tușnad are dublu conținut de sare, față de celelalte două; Borsec are cel mai mare conținut de calciu și magneziu. Acum, ținând cont că apa de robi din Brașov este o apă dură, în jur de 9 grade germane, conform analizelor companiei locale („Duritatea apei masoara continul de calciu si de magneziu din apa” conform net), s-ar putea ca îmbunătățită cu niște bule, să semene cu „Regina apelor minerale”, ca să cităm marketingul lui Borsec. Speculăm, of course. Ce pot să vă spun este că am băut, alternativ, câte un pahar din fiecare și nu am simțit mare diferență. Poate și pentru că era caniculă și apa era la temperatura camerei, adică călâie. 😀 Data viitoare, o să fac degustare cu baxul, direct din frigider. :)))

În 2019 se estima că piața apelor minerale din România valorează un miliard de euro, media de consum fiind de 70 de litri pe an/locuitor, țara noastră având 60% din izvoarele europene.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

cookingbookclub, dezastru în bucătărie

Cookingbookclub 35

Prima rețetă asiatică, mâncată în restaurant, care mi s-a părut ciudată rău a fost orez cu ou în el. De ce ai pune ou în orez, când oricum îl combini cu nu știu câte feluri de carne? Zilele trecute am înțeles că, făcut acasă, este o modalitate de a mânca resturile de orez rămase neconsumate, în care amesteci cea mai rapidă proteină, mai pui o frunză de varză/salată sau niște ceapă verde tocată și voila, ai rezolvat o masă.

Cea mai bună rețetă este cea de pachețele de primăvară, din păcate la fastfood-uri sunt pachețelele fără prea multă primăvară în ele (LOL), cele congelate sunt oribile, așa că ori ți le faci acasă, ori găsești un bucătar răbdător. 🙂

Dacă totul este ok, pachețele de toamnă, nu primăvară vor fi în sesiunea din această lună a Cookingbookclub Dezastru în bucătărie. 😛 Și ce mai găsim ca inspirație prin meniuri și cărți asiatice. 😀 Nu mai fac prea multe planuri, de răsfoit douăjde’ cărți, că anul ăsta teoria și practica nu prea s-au întâlnit. :)))) Oricum sunt mulți autori pasionați de mâncarea asiatică, nu ar trebui să fie greu de găsit rețete de încercat.

Spor la distrus rețete! Dacă găsiți ceva fain, spuneți-mi și mie, nu țineți doar pentru voi! 😛

–

#cookingbookclub #newoldtrendygold pentru că anul acesta experimentăm cu rețete noi, vechi, la modă sau cu rețete fără de care bucătăria așa cum o știm astăzi nu ar exista.

Intră și tu în gașca #dezastruinbucatarie, pe facebook, instagram sau pinterest.

Citește toate articolele #cookingbookclub aici. Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. Și dacă ești pasionat de #prăjitorturișicafea, apasă aici. Nu uita că să previi este mai ușor decât să tratezi și că nu poți arde rețete cu succes dacă nu știi prim ajutor în bucătărie – citește aici mai mult. Și dacă vrei să afli mai multe despre gătit, uite aici un curs rapid de bucătărit.

dezastru în bucătărie

Ep. special [polonez] – supă de pui

No și, ce este atât de polonez în supa de pui? Foile de dafin și mărarul. 😀

Toate supele de pui se fac similar, indiferent de cultură. Puiul se fierbe laolaltă cu rădăcinoasele, după care zeama se strecoară și se servește ca atare, cu legume și/sau carne și cu tăiței. Condimentele sunt clasice, sare și piper. Sau ceva picant, ca de exemplu ardei iute sau ghimbir, dacă vrei să-ți pună sângele în mișcare.

De data aceasta, avem varianta poloneză, care are gust de piftele cu sos. :)))

Am folosit o pulpă întreagă, cu tot cu piele, pe care am pus-o la fiert într-o oală cu apă rece. Când a început să fiarbă, la foc mic, am spumat-o de mai multe ori, după care am condimentat-o cu puțină sare și piper boabe și am adăugat legumele: o ceapă întreagă, un morcov mare, tăiat bucăți, două fire de apio, niște tulpini de pătrunjel verde și mărar. Am mai pus două frunze de dafin, recoltate de Chef din producția lui de pe balcon.

Mai puteți pune țelină, păstârnac, pătrunjel rădăcină, praz. Și niște varză de Savoy – habar n-am cine este ea, dar arată a varză, doar mai creață. Ienibahar și cuișoare. Eu am sărit peste, că am gătit cu ce era disponibil prin frigider și cămară. Și nici nu eram prea dornică de experimente dezastruoase. 😀

Am mai completat o dată cu apă fiartă, că vroiam și zeamă în supă. :)))

Când au fiert carnea și legumele, am strecurat zeama.

În farfurie, am porționat morcov și carne, după care am pus zeama de supă și am decorat cu niște frunze de pătrunjel și mărar.

Nu este rea, este interesantă de la mărar (pe care eu îl pun doar în mazăre scăzută și asta o dată la zece ani. :))) ). Poate mai facem. Sau poate rămânem la ce știm. Sau…

De inspirație din From a Polish Country House Kitchen, a lui Anne Applebaum.

Dar trebuie să recunoașteți că arată ca în revistă! 😀 😛 😀

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 336 – lasagna cu legume ofilite și foi făcute de la zero

Vă zic sincer, că indiferent cât aș vreau eu să salvez planeta, am niște limite mentale legate de ce mănânc, drept urmare nu sunt fanul gătitului cu chestii ofilite sau expirate. Cred că trebuie să ne optimizăm cât și ce cumpărăm, astfel încât să consumăm mâncarea cât este ok și să aruncăm cât mai puțin la gunoi.

Legumele sunt printre cele mai perisabile ingrediente, chiar și cele pline de chimicale. Morcovii pe care i-am cumpărat anul acesta s-au înnegrit direct, în câteva zile de stat în frigider, ceea ce mă face să cred că au petrecut mai mult timp decât trebuia prin depozitele frigorifice ale vânzătorului.

No bine, la o curățenie prin frigider, am descoperit morcovii de mai sus, niște păstârnac, o vânătă, care dacă mai stătea câteva zile, ajungea la gunoi, jumătate de zucchini și o legătură jumătate de pătrunjel, vai de el, am salvat cam jumătate.

Puteam să fac o zeamă sau lasagna cu legume. A câștigat lasagna. :))

Am curățat, spălat și tocat mărunt toate ingredientele. Am mai pus o ceapă, vreo doi căței de usturoi și jumătate de ardei gras. Și le-am pus la călit, cu ulei, pe foc mediu, pe aragaz, mai întâi rădăcinoasele, după care restul, plus sare și piper. Am mai scos din congelator niște porumb și un deget de kaizer afumat de casă, pe care l-am tocat mărunt, după care le-am aruncat în tigaie. Apoi am adăugat jumătate de cană de apă, am dat focul mai încet, și le-am lăsat la înăbușit.

Am zic că dacă tot experimentez cu legume ofilite, măcar foile de lasagna să fie proaspete. :))) Am folosit rețeta lui Gennaro, cu 150g făină, 50g semolina și 2 ouă, amestecate bine, apoi frământate, după care lăsate jumătate de oră la odihnit. Foile se întind cât se poate de subțire. Ale mele păreau subțiri, dar au ieșit destul de groase. 😀 Și suficiente pentru trei straturi.

În tavă, un strat de sos de roșii (dintr-o conservă de roșii pasate), după care, alternativ, foi, sos de roșii și umplutură de legume. La final, niște mozzarella și sosul. Plus busuioc și mentă uscată.

La cuptor, foc potrivit, vreo jumătate de oră.

Partea bună este că foile, deși puțin mai groase, au fost comestibile. Legumele călite și înăbușite au fost potrivite pentru lasagna, chiar dacă original erau mai ofilite. Și am rezolvat niște mese, pentru vreo trei zile.

Pisirozdezastrumic, dar legumele ălea nu arată chiar așa rău?!! Pentru că le-am salvat de la dezastru în momentul potrivit, LOL. :)))

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

cookingbookclub, dezastru în bucătărie

Cookingbookclub 34/ rețete mediteraneene

Mai târziu decât era planificat, parțial din motive obiective, episodul de luna aceasta ne duce pe malurile Mediteranei. Bineînțeles că totul este cu legume, brânză și ulei de măsline. Plus o doză sănătoasă de soare și un praf de sare. De mare. 😛

Sunt mulți autori pasionați de rețete mediteraneene: Inclusiv dieteticienii USDA sunt fascinați de dietele cu același nume și de faptul că mulți dintre băștinașii de pe malurile europene prind suta și peste. Noi, ceilalți, din interiorul continentului, nu putem decât să sperăm că una-două rețete ne aduc puțină relaxare și o masă sănătoasă, gustoasă și plină de nutrienți. Bineînțeles că doar mâncarea nu poate suplini factorii externi de mediu, combinația dintre soare, apă și un stil laissez-faire, ceva ce nouă românilor ne dă cu virgulă. 🙂

Cu o rețetă nu se face primăvară, dar cu trei prindem niște zile faine de toamnă. 😀

Inspirația vine de pe site-ul Edeka, de unde am adaptat rețeta de tigaie cu amestec de zucchini și carne tocată (neamțul din videoclip era în concediu cu rulota 😛 ). Cea de-a doua rețetă este direct din zona Salonic, adusă de prietenii care au fost la mare și este cu multe roșii și brânză. Și ultima este adaptare din cartea Mediterra, de Ben Tish.

Tigaie cu amestec de zucchini și carne tocată

Într-o tigaie am pus la călit o ceapă mică albă și doi căței de usturoi, tocate, după care am adăugat un sfert de kilogram de carne tocată de curcan (original era amestec de porc și vită) și jumătate de cană de apă și am lăsat să fiarbă înăbușit, la foc mic; am mai completat cu puțină apă de vreo 2-3 ori, după care am pus jumătate de ardei gras roșu tocat și jumătate de zucchini, tăiat felii. Am condimentat cu sare, piper, boia dulce, o lingură de pastă de tomate, busuioc și cimbru uscate. Pe site la Edeka, sugerau niște feta mărunțită deasupra, la final. Eu am căutat pâinea. :)))) Dar ar fi mers și niște cartofi/orez sau măcar o lipie. Mi-a plăcut că este o rețetă rapidă, care se poate face și în concediu, cu logistică minimală.

Bouyiourdi grecesc

Din câte am înțeles originea este turcească, de pe vremea când grecii au fost cotropiți de otomani. Local este un antreu rapid, cald, cu felii de roșii și feta, stropite cu ulei de măsline și acoperite cu fulgi de ardei iuți și băgate la cuptor.

Eu am tocat vreo două roșii mărunt și le-am pus în tavă (mai puteți adăuga un cățel tocat de usturoi); deasupra am pus felii groase de la două roșii și telemea sfărâmată cu mâna (în loc de feta); am turnat niște ulei de măsline, am condimentat cu sare, piper și oregano; după care am realizat că mai am o roșie pe care trebuie să o gătesc, așa că am blenduit-o și am turnat sucul deasupra. :))) Am dat la cuptor, la foc potrivit pentru maxim jumătate de oră. Rezultatul a fost o supă de roșii în tavă, cu un strop de brânză. 😀 Sigur voi mai încerca rețeta și data viitoare va ieși mai bine (și mai aproape de ce trebuie să fie). 🙂

Empanadillas de inspirație spaniolă

Ben a pus într-un aluat fraged o umplutură de vinete călite, ricotta, mentă și nuci. Eu am călit jumătate de ceapă roșie, jumătate de ardei gras roșu, jumătate de zucchini, un ardei roșu iute și o vânătă, toate tocate mărunt, cu puțin ulei, sare și piper, până s-au înmuiat legumele, apoi am mai adăugat niște mentă uscată și pătrunjel verde tocat mărunt. Logic că am făcut curat în frigider cu această ocazie. :))) După ce s-au răcit legumele, le-am amestecat cu niște telemea de vacă dată pe răzătoarea mare.

Aluatul fraged: 500g făină (vreo 100g a fost făină integrală), 100g unt la temperatura camerei, 200ml apă rece, un praf de sare; toate ingredientele amestecate cu mâna, după care aluatul dat la rece, la frigider, pentru jumătate de oră. A ieșit un aluat care s-a întins ușor, pe care l-am porționat în 12, înainte de a lucra cu el.

Pe un cerc de aluat, o lingură-două de umplutură, după care împachetați aluatul – ungeți cu puțină apă rece, ca să se lipească bine. Faceți găuri cu furculița și coaceți pe hârtie de copt, la 180 grade/ foc moderat, timp de 30 de minute.

Ies 12 bucăți.

Bineînțeles că dacă este după mine, aș fi încercat toate rețetele din lume. Dar mai lăsăm ceva și pentru data viitoare. :))))))

–

#cookingbookclub #newoldtrendygold pentru că anul acesta experimentăm cu rețete noi, vechi, la modă sau cu rețete fără de care bucătăria așa cum o știm astăzi nu ar exista.

Intră și tu în gașca #dezastruinbucatarie, pe facebook, instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie, prăji, torturi și cafea

[prăjitorturișicafea 53] – chec cu iaurt, cireșe și cardamon

Cireșele, dragi dezastre, sunt din cele congelate. Și pot fi înlocuite cu vișine sau afine sau orice alte fructe. Checul este mai dens decât cel obișnuit, datorită iaurtului din compoziție și dacă înlocuiți uleiul cu unt lichid, veți avea un clasic desert de pe zona anglo-saxonă.

Există două variante de a face acest chec: cea în care amestecați separat ingredientele uscate și lichide, după care turnați cele uscate în castronul cu cele lichide, puneți în tavă și dați la cuptor.

Eu am preferat clasicul batem ouăle cu zahărul, după care adăugăm pe rând celelalte.

Ingrediente: 2 ouă mari (am pus 3 mici), 260g zahăr (cred că se mai poate scădea puțin), 120 ml ulei (am pus 5 linguri, dar mergeau și 4), 240g iaurt normal (am pus 2 iaurturi mici), 1/2 praf de copt, un praf de sare, 215 g făină, 1 linguriță de cardamon (am pus mai puțin și a ieșit foarte parfumat), 1 cană de fructe fără sâmburi; plus ulei/unt pentru uns tava.

După cum spuneam, am mixat ouăle cu zahărul, sarea, iaurtul, uleiul, după care am pus praful de copt (nestins), cardamonul și făina. Am împărțit aluatul în două tăvi mici, de aluminiu, fiecare umplută pe trei sferturi, după care am pus fructele. Am copt la cuptor, la foc potrivit/190 de grade, timp de 45 de minute. Când este gata, scobitoarea iese curată.

Aluatul este unul gros, dar care curge. Ca la chec, dar mai consistent. Dacă fructele sunt congelate, fie le puneți așa, fie le decongelați și scurgeți de zeamă.

În cazul meu, a trebuit să pun o folie de aluminiu deasupra, pentru că sus părea că se arde, în timp ce mijlocul era nefăcut. Daaaa, am un cuptor minunat…

Când se răcește, scoateți din tavă și tăiați felii de câte un deget. Ies cam 8 felii dintr-o tavă.

Este opțiunea perfectă pentru cafea. Și aromată. 🙂

Rețeta este inspirată din Dinner in French, de Melissa Clark.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. 335 – salată de nectarine la grătar

Mi s-a părut interesantă ideea, mai ales că nu trebuia să pun grătarul pe aragaz, pentru că am folosit grill-ul cuptorului.

Am spălat și am tăiat două nectarine felii subțiri. Ca de obicei, fructele din supermarket au fost tari ca piatra și cu oareșce gust de fruct, perfecte pentru grătăreală, pentru că oricum de mâncat crude erau cam nepotrivite.

Am pus feliile de fruct într-un castron, le-am stropit cu ulei și le-am amestecat bine cu mâinile din dotare.

Apoi le-am întins pe grătar, în cuptor – am un grătar special, din care nu pică feliile, dacă sunt prea mici. Dacă nu aveți așa ceva, puneți direct în tavă, pe hârtie de copt.

La grill, foc tare, vreo 15 minute și le-am și întors de pe o parte pe alta.

Le-am scos înainte să le ard, când începeau să se carbonizeze pe marginea cea mai subțire. :))))

Puse într-un castron, stropite cu puțin oțet balsamic și asezonate cu niște pătrunjel verde tocat.

Dacă vi se pare că mai trebuie și alte condimente, experimentați cu ce vă place.

Salata are gust bun, arată bine, se face repede și este o modalitate de a consuma mai multe fructe. Chiar și atunci când sunt cam acre. :)))

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună.

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.

dezastru în bucătărie

Ep. special [Oktoberfest] – castraveți covăsiți

Oktoberfest început în august în faimosul Brașov este mai ceva ca filmele de Crăciun rulate pe Hallmark în iulie. 😀

Drept urmare astăzi avem castraveți covăsiți, rețeta băștinașă, care să meargă cu ciolanul nemțesc și berea de care vreți voi, că noi nu prea mai bem. :)))

Covăsiți sau murați vara, la soare, în saramură, adică niște bacterii din ălea bune.

În cazul de față, castraveții au fost puși la murat într-un borcan mare, dar voi folosiți ce aveți, borcane de 800 ml cred că ar fi cel mai ușor, că puteți recicla din cele cumpărate din magazin. În funcție de borcan, folosiți mai mulți sau mai puțini castraveți, mai mari sau mai mici. V-ați prins, da? :))))

Cei din poză sunt castraveți mai mari, primiți de la țară, drept urmare când i-am tăiat, murați fiind, chiar dacă au avut semințe mai mari, au rămas tari.

Mai puneți în borcan niște căței de usturoi și tulpini de mărar uscat, eventual cimbru.

Zeama: la un litru de apă, cam o lingură plină cu vârf de sare mare de murat. Amestecați, să se topească sarea, după care turnați peste castraveți.

Acoperiți borcanul cu o farfurie și lăsați undeva la soare și căldură. O să fermenteze câteva zile, după care când se limpezește zeama, castraveții sunt acriți.

Poftă bună sau Mahlzeit! Și dacă nu știți cu ce să mâncați castraveții de Oktoberfest, uite aici rețetele încercate de mine.

–

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.