Până s-a inventat hummusul, varianta autohtonă a fost fasolea frecată. Care nu este cine știe ce filozofie și se servea întotdeauna cu ceapă. Călită. Din motive neelucidate, nu am fost fan. Dar să nu mă întrebați de ce. :))
În cazul de față, fasolea boabe, curățată și spălată, eventual lăsată de pe o zi pe alta într-un castron cu apă, se pune la fiert în oală, boabele fiind acoperite cu apă și condimentate cu un praf de sare. În funcție de cantitate și de calitatea fasolei, acesta va fierbe la foc mic către potrivit mai multe ore; dacă este cazul, mai completați cu apă caldă.
Când este fiartă – pe încercate (gustate), fasolea se scurge de apă și se freacă. Adică se transformă în pastă/piure de fasole boabe. Cu furculița sau în robot.
După care se condimentează. Ai mei, acasă, au făcut o variantă cu usturoi (dacă nu aveți proaspăt tocat, atunci folosiți pudră) și una cu ceapă călită (tocați mărunt sau peștișori și căliți în ulei, până se caramelizează). Potriviți de gust cu sare și piper.
Eu am fotografiat și v-am dat rețeta. Suficient. :)))
Proteic, vegan, aproape bio (LOL), cu fasole din Egipt sau Republica Moldova, că cică asta era la ofertă în Kaufland.
Opera familiei dezastru, direct din castron, care arată ca orice mâncare făcută acasă, gata să fie consumată sau porționată pentru zilele următoare. 🙂
—
Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Dacă ai încercat să distrugi rețeta la tine în bucătărie și ai reușit, am vrea să auzim și noi, lasă-ne un comentariu mai jos; la fel, scrie-ne dacă ai întrebări sau nelămuriri. 🙂
Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂
Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.