Ep. 337 – degustare de apă minerală

Am văzut la un moment dat, într-o emisiune, un somelier care nu explica vinuri, ci apă minerală. M-am întrebat malițios dacă ar fi făcut față unei întâlniri cu familiadezastru. 😛 Noi acasă bem fiecare un alt brand și, în momentul în care dispare apa noastră preferată de pe piață, este tragedie! :)))

Apa minerală autohtonă se împărțea odinioară în două categorii: cu bule sau fără bule, adică plată. Apoi a apărut apa decarbogazificată parțial; ea are CO2 maxim 1300 mg/l, spre diferență de cea originală, care are CO2 minim 3500 mg/l.

Și pentru că nu era suficient, piața actuală s-a umplut de apă îmbogățită cu magneziu sau cu arome de fructe. Doar un amator ar bea așa ceva, pfff! 😀

În România, în 2020, existau 72 de izvoare recunoscute de apă minerală, multe dintre ele aflate în județele Harghita, Covasna și Suceava. În Brașov sunt trei surse de apă minerală, la Zizin, Crizbav și Vama Buzăului.

Noi încercăm azi apă minerală de la Perla Harghitei, Tușnad și Borsec, practic cele mai cunoscute branduri de pe piață și cele mai mari firme.

Declarativ, Tușnad are dublu conținut de sare, față de celelalte două; Borsec are cel mai mare conținut de calciu și magneziu. Acum, ținând cont că apa de robi din Brașov este o apă dură, în jur de 9 grade germane, conform analizelor companiei locale (“Duritatea apei masoara continul de calciu si de magneziu din apa” conform net), s-ar putea ca îmbunătățită cu niște bule, să semene cu “Regina apelor minerale”, ca să cităm marketingul lui Borsec. Speculăm, of course. Ce pot să vă spun este că am băut, alternativ, câte un pahar din fiecare și nu am simțit mare diferență. Poate și pentru că era caniculă și apa era la temperatura camerei, adică călâie. 😀 Data viitoare, o să fac degustare cu baxul, direct din frigider. :)))

În 2019 se estima că piața apelor minerale din România valorează un miliard de euro, media de consum fiind de 70 de litri pe an/locuitor, țara noastră având 60% din izvoarele europene. 

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie. 🙂 Dacă ai încercat să distrugi rețeta la tine în bucătărie și ai reușit, am vrea să auzim și noi, lasă-ne un comentariu mai jos; la fel, scrie-ne dacă ai întrebări sau nelămuriri. 🙂

Nu uita că avem și un #cookingbookclub #dezastruînbucătărie, unde experimentăm rețete noi din cărți de gătit în fiecare lună. 🙂

Intră în comunitatea dezastrelor din bucătărie pe pagina noastră de facebook sau urmărește-ne pe instagram sau pinterest.