Ep. special cu pui prăjit

Astăzi – guest post – arde rețete prin bucătărie Carmen 🙂 Tot de la Reese citire 🙂

Tanti Reese cu lingura ei o scris o carte, printre altele de bucate. Singura chestie mâncabilă din toată cartea e asta. Pentru mine, care este. Bine, de fapt mai e una da’ încă n-am înțeles conceptu’ de nuci pecan. Deci, rețeta zice așa:

Dorothea’s Brined-and-Battered Fried Chicken: 1 pint buttermilk mixed with 1/4 cup hot sauce (optional), One 11/2- to 2-pound chicken, cut into 8 pieces, 2 cups all-purpose flour, 1 tablespoon kosher salt, 1 tablespoon onion powder, 1 tablespoon garlic powder, 1 tablespoon hot paprika, 1 tablespoon freshly ground black pepper, 2 cups whole milk, 2 large eggs, beaten, Peanut or vegetable oil for frying.

Adicătelea, zer (zice google) – iaurt de băut zic eu, ceva sos picant, un pui bucățit în 8, făină, sare, ceapă granulată (dacă găsiți pe undeva să-mi ziceți și mie unde), usturoi granulat, boia iute, piper măcinat (proaspăt!), lapte, 2 oo bătute și ulei. Amu’ ea zice ceva cantități acolo, da’ io m-am născut și am crescut în Europa, pe continent. La mine chestiile se măsoară în grame, bucăți și după ochi. De obicei după ochi.

Zice ea că se amestecă zerul cu sosu’ picant (care nu-i obligatoriu), se bagă într-o pungă cu fermoar, se aruncă puiu’ în pungă, se închide și se uită în frigider minim 8 maxim 24 de ore. Io zic că ceva oală cu o folie deasupra e numa’ bună. Dupe ce-a trecut timpu’ se lasă punga/oala undeva prin bucătărie să se încălzească puiu. Că i-o fi frig. Se aruncă tot într-o sită să se scurgă zeama și să rămână puiu’, după care:

Se amestecă făina, sarea, ceapa și usturoiu’ granulat, boiaua și piperu. Ea zice că într-o pungă de hârtie. Io zic ceva castron. Se mestecă oolele cu laptele în alt castron. Se aruncă puiu’ în castronu’ cu făină, după care în castronu’ cu oo, după care înapoi în făină. Că e iarnă. Și-i tre’ haine multe.

Când se gată de îmbrăcat tot puiu’, pui pe foc un cuptor olandez (pe care dacă-l cauți pe google decoperi că-i ceaunu’ lu’ bunica) îl umpli cu ulei și-l lași să se încingă. Pe ulei. Dupe se aruncă puiu înăutru și se așteaptă să sfârâie. Cam preț de o mahoarcă (cam 7 minute pentru oamenii normali). După care se întoarce și se mai lasă cam tot atâta. După care se scoate și se lasă la scurs pe undeva.

Se mâncă cald.

Amu’, dacă te cheamă Carmen și gătești din amintiri, folosești piept de pui bucățit, nu tot puiu’ (nu de alta, da’i greu să-l bucățești. Mai ales dacă ți-e lene), uiți să scurgi puiu’ (asta n-a fost chiar dezastru), uiți să pui sare (chestie pe care numa’ io po’ s-o fac), exagerezi cu boiaua și sosu’ picant, și-ți aduci aminte că uleiu’ încins arde.

În rest, toate bune și la vară cald! Poftă-n burtă!

PS, pentru cine se întreabă, Dorothea e bunică-sa.

Rețeta este din prima carte propusă la cookingbookclubul din ianuarie/februarie Whiskey in a Teacup: What Growing Up in the South Taught Me About Life, Love & Baking Biscuits de Reese Witherspoon. Următoarea carte apare la începutul lunii martie 🙂

Citește toate articolele #cookingbookclub aici.

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *