Ep. 123 – ardei umpluți

În cazul în care vă mirați că am gătit așa ceva, no bine, hold your horses! 🙂 Ardeii sunt opera lui taică-miu, care știe să gătească nu doar sarmale, precum orice român care se respectă, ci și ardei, dovlecei și roșii umplute. Cu măria sa, carnea de porc, condimentată cu tot ceea ce trebuie. 😛

Cum s-ar zice azi avem un fel tradițional, pe care îl puteți strica, dacă vreți, și face vegan/vegetarian (umplut cu orez, sau ciuperci, sau altceva, sau soia… bleah), deși ar fi păcat. 🙂

Ce ne trebuie? Ardei grași verzi, de dimensiuni și forme aproximativ similare, suficient de mari încât să poată fi umpluți, dar nu uriași. Se spală, se taie un căpăcel la codiță și se curăță bine de sâmburi.

Carnea de porc (sau amestec, porc+vită), spălată, tocată, se condimentează cu sare și piper (eventual boia dulce, dacă vă place); se adaugă niște ceapă tocată (poate fi călită ușor în niște ulei, dacă preferați) și niște orez, spălat în câteva ape.

Practic este combinația de carne tocată pentru sarmale – nu exagerați cu orezul 🙂

Ardeii se umplu pe rând cu amestecul de carne tocată. Într-o cratiță, turnați niște ulei de floarea soarelui și puneți ardeii în ea, după ce i-ați dat în prealabil prin făină. Lăsați-i să se prăjească ușor, la foc mic și întoarceți-i și pe cealaltă parte. După care completați cu apă, astfel încât ardeii să fie acoperiți și lăsați să fiarbă la foc mic, pe aragaz sau în cuptor. La final adăugați suc de roșii sau bulion. Niște pătrunjel tocat de decor. 🙂

O dată pe an este o delicatesă locală. 🙂

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

[primulajutorînbucătărie 4] – când ai alergie, dar nu știi

primul ajutor in bucatarie, first aid in kitchen

Adevărul este că dacă ai ghinionul să îi gătești unei persoane care nu se știe alergic(ă), dar face o reacție anafilactică și nu are epi-pen, singurul lucru pe care poți să îl faci este să chemi ambulanța. De aceea, indiferent cât ești de dezastru prin bucătărie, important este să înveți să previi o situație de acest fel. Pentru ca cel/cea căruia îi gătești să rămână doar cu alergia metafizică la felul de mâncare… sau la bucătar… 😀

Oamenii fac alergie de mici copii la diverse lucruri, de la alimente, la medicamente, plante (sigur ați auzit de ambrozie), animale, soare, metale, înțepături sau mușcături de insecte șamd. Sunt situații care se tratează cu medicamente anti-alergice, pentru altele este nevoie să te ferești de alergen. În anumite cazuri, alergiile din copilărie nu se mai regăsesc la adult – de ex. eu nu mai am reacții nici la consumul de căpșuni, nici la statul la soare, deși când eram kinder eram plină de pete pe corp. 🙂 Cooperarea cu doctorul de familie și imunologul sunt de bază pentru persoanele alergice.

Pentru că noi lucrăm prin bucătărie, suntem direct interesați de alergiile alimentare și cum le prevenim. Din fericire, este o situație relativ simplă de gestionat folosind un singur instrument: întrebările. 🙂 Da, cel mai simplu este să întrebi cealaltă persoană dacă are vreo alergie, caz în care elimini ingredientul respectiv. În situația în care nu ai acces la informații, atunci este de preferat să gătești fără alergenii comuni. (Toate unitățile de alimentație au lista aceasta și mențiuni pe produse.) Și dacă te știi alergic, este primul lucru pe care trebui să îl spui celui care îți gătește.

Lista alergenilor este anexa II la Regulamentul UE 1169/2011 și cuprinde 14 poziții: gluten, crustacee, ouă, pește, arahide, soia, lapte, fructe cu coajă lemnoasă (ex. nuci), țelină, muștar, susan, dioxid de sulf și sulfiți, lupin și moluște.

Un comentariu despre gluten: este o diferență între “cred că glutenul nu îmi face bine” și “am alergie la gluten”, caz în care s-ar putea să am nevoie de prim ajutor. Fiți responsabili!

Primul ajutor: în cazul unei reacții anafilactice, întrebăm persoana dacă are epi-pen și îl/o ajutăm să îl administreze. În cazul în care nu are (că nu se știe alergic, de exemplu), atunci cu cât mai repede ajunge la serviciile de urgență, cu atât mai bine. În cazul în care devine inconștient, dar respiră și are puls, îl punem în poziție lateral-stabilă până ajunge ambulanța. (Nu știi ce este asta?? Mergi la curs de prim ajutor!!!!) Și dacă intră în stop cardio-respirator, ne apucăm de resuscitare. Sau mai bine prevenim. 🙂


Ca idee generală, măcar o dată în viață ar trebui să faci un curs practic de prim ajutor la Crucea Roșie sau în altă parte (întreabă înainte dacă cursul este doar teoretic sau are și parte practică). La fel, ar trebui să ai o mini-trusă de prim ajutor la îndemână – nu știi niciodată când ai nevoie de ea. 🙂


Bibliografie: European First Aid Manual, 2006; International First Aid and Resuscitation Guidelines, IFRC, 2016.


Învață prim ajutor ca să ai timp de adevăratele dezastre din bucătărie. 🙂 Vezi rețetele distruse aici. 🙂 Dacă ești pasionat de citit, intră în #cookingbookclub aici. 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Ep. 122 – salată de paste cu lămâie și verdețuri

Cea mai simplă, rapidă și delicioasă salată de paste vine astăzi din secțiunea Cooking a lui NY Times via pinterest.

No bine, logic că arată ușor dezastru și deloc precum poza de pe net, dar nu-i bai, din experiență pozele nu foarte arătoase tind să fie extrem de gustoase în realitate. 😛

Partea bună este că nu aveți nevoie de cântar pentru această rețetă, pentru că se poate face din ochi. 🙂 Dar e musai să aveți ceva paste scurte, macaroane, penne, fundițe, ce găsiți și/sau ce vă place.

Mai întâi de toate puneți o oală cu apă și puțină sare pe foc și când începe să fiarbă adăugați pastele. Eu am pus cam jumătate de pungă de penne integrale. Le fierbeți al dente, nu le distrugeți!!! 😀

Când sunt fierte, le clătiți cu apă rece și le lăsați la scurs.

Reci, le amestecați cu niște apio tocat mărunt (eu am pus o bucată mare) și o mână de mărar și pătrunjel verde tocat sau rupt bucăți, dacă vreți varianta artistică.

Dressingul l-am făcut din zeama de la jumătate de lămâie și vreo 2 linguri de maio (no bine, cred că mergea și o lămâie întreagă și doar o lingură de maio), plus sare și piper; amestecat bine, după care adăugat în salata de paste și amestecat.

Cu maio din comerț, este o rețetă aproape vegană. 🙂

Dezastruos de acru, dar buuuuuuun, bun, bun de tot. 😛

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

[prăjitorturișicafea 4] – 3 cafele cucuiete

Dacă vrei să îți impresionezi gașca, astăzi avem nu una, ci trei (!!!) rețete de cafele fancy. Pe care le poți face acasă, fără prea multă logistică. 🙂

Cafea neagră

Cafea simplă, neagră, fără zahăr, fără lapte sau alte adaosuri. 🙂

Este cea mai simplă metodă de a prepara o cafea. Practic ai nevoie de un ibric (sau orice vas de mici dimensiuni în care poți fierbe apă), apă de la robi și cafea. 🙂 În funcție de rezultatul final, vei măsura la o cană de apă, o măsură de cafea. Prin măsură înțelegem cantitatea recomandată de producător (o linguriță-două). În timp o să te prinzi cum să faci să nu îți iasă nici apă chioară, nici o cafea de stat inima în loc. 😛 Fierbi cafeaua în apă la foc mic și când ți-a dat în foc este gata. :))))) Mai simplu de atât nu se poate… De fapt se poate. 😀 Mai poți folosi variante care nu dau în foc – un filtru, french press sau un espressor, deși sunt mai costisitoare. 🙂

Cafea cu cardamon sau scorțișoară

Nu e musai să o cumperi din Starbucks, poți să o faci și acasă. 🙂 E cafeaua normală, doar că la final, după ce ai turnat-o în cană, o îmbunătățești cu cele mai bune condimente, scorțișoară sau cardamon măcinat. Sau amândouă. :)))) Dacă vrei o experiență adevărată, cumpără boabe de cardamon și adaugă-le în timpul fierberii. Gustul este deosebit. 🙂

Cafea cu marshmallows

Toarnă cafeaua fierbinte în cană și acoperă-o cu un pumn mare de marshmellows (bezele moi). Dacă ți-a ieșit glicemia bună, ai dreptul la două porții. :))))

Dacă ții la gașca ta, le dai și prăji (sau cioco, sau înghețată), nu doar cafea. :))) Vezi rețete aici.

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Ep. 121 – Bloody Mary

No bine, nu știu dacă Maria cea sângeroasă a fost verișoară de-a cinșpea cu Dracula al nostru, dar ne-a lăsat moștenire un cocktail cu multe vitamine. LOL. 😀

Bloody Mary zice-se că e bun de consumat la mic dejun, mai ales dacă suferi de prea mult băut din noaptea anterioară, aka mahmureală. 😛 Daaaa, un fel de supă de potroace, doar că varianta care se bea dintr-un pahar. :)))) (O fi bun și la covizi, oare? :D)

Ca să îți iasă un cocktail dezastruos, e musai să treci pe la magazin înainte și să te aprovizionezi cu suc de roșii (de calitate!!!), apio (frunze de țelină), votcă, sosuri Tabasco și Worchestershire și praf de nucșoară.

Iei un pahar înalt, torni în el 50 ml votcă, completezi cu 200 ml suc de roșii, după care adaugi 3 picături de Worchestershire, 2 de Tabasco, sare, piper, un praf de nucșoară. Amesteci și decorezi cu o frunză de țelină.

Dacă vrei o variantă mai șmecheroasă, adaugi ingredientele în shaker, cu gheață pisată și niște zeamă de lămâie sau lime, agiți, strecori, torni.

Este unul dintre cocktailurile inventate în anii 20 sau 30 și varianta de la început combina în părți egale votca și sucul de roșii.

Dacă vrei o variantă fără alcool, atunci scoți votca, dar păstrezi restul de ingrediente și vei avea o Virgin Mary. 😀

Orice ai face, nu bea și găti în același timp, s-ar putea să fie periculos. :)))))

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Ep. special [mexican] – enchiladas de pui și fasole boabe

No bine, dacă francezii au clătite umplute, italienii au lasagna și cannelloni, poporul mexican și vecinii sud-americani au tortillas umplute cu diverse. În cazul enchiladas, tortilla se umple cu carne și legume, după care se presară din plin cu brânză/cașcaval și sos și se bagă la cuptor.

Mâncare dietetică, cum s-ar zice, lol. 😀

În cazul de față, ca să dovedesc că “yes, I can!!!” (pisiroz cu mușchii neafectați de carantină și stare de urgență :P), am făcut totul de la zero. Inclusiv tortillas. 🙂 Rețeta aici.

Am găsit rețete de enchiladas cu carne de vită, dar am preferat o rețetă cu carne de pui și fasole boabe, căci ne adaptăm la ce avem prin frigider și cămară. 🙂

Drept urmare am decongelat un piept de pui, l-am tăiat felii mici subțiri și l-am pus cu ulei de floarea soarelui în tigaie pe foc mediu. Amestecat, să nu se ardă, după care am adăugat jumătate de ceapă albă (a fost mai mare, că altfel puneam una întreagă), un ardei capia, ambele tocate, niște rădăcini de pătrunjel verde, tocate și ele și vreo doi-trei căței de usturoi mărunțiți. Sare, piper, coriandru praf. Când legumele și carnea au fost aproape gata, am turnat o conservă de fasole boabe roșie și niște roșii din conservă. Dacă aveți roșii proaspete, cred că iese mai bun.

După care mi-am adus aminte că am niște chilli de la mama lui, așa că am pus o bucată. Regret și acum. :))))) Dacă nu aveți mexican, folosiți surata ungurească, nu dă greș niciodată. 😀

Ar fi ieșit vreo 6 bucăți, doar că în tava mea au încăput fix patru. 😀 Celelalte două le-am mâncat separat, fără să le mai bag la cuptor… da, știu, dezastru, dar un dezastru gustos și ușor iute. :))))

Am împărțit carnea cu legume pe tortillas, le-am rulat ca pe clătite și le-am băgat în tavă, am pus deasupra mozarella de pizza și restul de sos de roșii, diluat cu puțină apă și le-am băgat vreo jumătate de oră la cuptor, la foc potrivit.

De fapt am uitat de ele la cuptor, că făceam altceva în timpul ăsta. :)))) Nu faceți ca mine, puneți un ceas să sune, altfel riscați să le mâncați carbonizate. 😛

Norocul a fost să iasă exact cât trebuie de arse. 🙂

Rețeta este de pe BBC Good Food.

Am încercat să mă gândesc dacă avem și noi un echivalent în bucătăria locală, dar sincer n-am găsit nimic. Idei? 🙂

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Ep. 120 – tortillas făcute acasă

Tortilla este neam cu lipia, pizza, focaccia, naan șamd, care toate-s flatbreads, pâini plate (așa s-o traduce?? habar n-am.)

Dacă mă întrebați pe mine, diferența între lipie și tortilla este că prima e cu făină de grâu și cea de-a doua cu făină de porumb. Dar wiki spune că tortilla de fapt se poate face și cu făină de grâu, precum rețeta de mai jos. Și că provine de la popoarele indigene din America latină. Și se folosește în burritos, tacos, fajitas și altele.

N-am avut făină de porumb – data viitoare, așa că am găsit o rețetă de la King Arthur și am adaptat-o la ce aveam prin cămară.

Am pus 300g făină, 60g (vreo 3 linguri) de untură (rețeta spune că se poate pune unt sau ulei dacă nu vreți untură), niște sare, niște praf de copt și 200ml apă (un pahar). Ies 8 bucăți.

Deși am respectat rețeta (minune!!!), când am amestecat cu mâna ingredientele aluatul părea cam moale, așa că am adăugat încă făină, din cea integrală (ochiometric vreo 100g…). L-am frământat câteva minute, după care l-am lăsat să stea jumătate de oră. Exact ca în rețetă. 😀 No bine, acolo scrie să porționați în 8 bile (ale mele au ieșit de 75g fiecare), dar merge și după.

Cea mai dezastruoasă etapă este întinsul. Aluatul foarte fain, elastic, dar nu prea mi-au ieșit chestii rotunde și la fel… Dar e ok, că le mănânc eu, nu le duc la expoziție. :))))

Prăjite în tigaie, fără grăsime, dar lăsați tigaia să se înfierbânte bine înainte de a pune prima tortilla. O să vedeți că se umflă rapid, după care o puteți întoarce. Procesul este ca la clătite, doar că aluatul nu curge. 🙂

Dacă ați nimerit temperatura și consistența aluatului, și nici nu ați ars tortilla, atunci o să vedeți că se poate rula cu mâna.

Partea bună este că se fac rapid și că se pot congela. Și că se pot folosi în diferite rețete precum buritto sau enchiladas (păstrați câteva, că facem data viitoare. 🙂 )

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Cookingbookclub 10

Propunerea pentru #cookingbookclubul nostru din această lună, din categoria #321sursedeinspiratie vine tot de la un site de rețete corporatist. No bine, nu v-am zis eu la început de an că vom avea 3 site-uri? 🙂

Cea de-a patra propunere este site-ul de rețete Kaufland. Peste 1800 de rețete diferite, inclusiv fără gluten, lactoză, vegetariene sau vegane.

Ca și data trecută încercați rețete noi, lucruri pe care nu le gătiți de obicei.

Termenul limită pentru citit, ales o rețetă, încercat, pozat și trimis feedback este 10 august. (Este suficient o poză și link către rețeta originală.)

Citește toate articolele #cookingbookclub aici.

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂

Ep. special [franțuzesc] – Gâteau de Crêpes à la Florentine

No bine, când vreți să impresionați audiența (și pe soacra mare) scoateți la bătaie rețetele franțuzești. De la Julia Child citire. Efectul va fi garantat. 😛

Gâteau de Crêpes à la Florentine sună extrem de sofisticat, dar tradusă pe înțelesul dezastrelor din bucătărie nu este altceva decât un alt fel de lasagna. 🙂 Bien sûr că nu se vor folosi foi de paste, ci clătite și că rezultatul va fi nu doar dezastruos de delicios, ci și rafinat. 🙂

Julia Child a fost o tipă isteață, care a apreciat adaptabilitatea felurilor de mâncare. În definitiv mâncarea trebuie să fie nu doar sățioasă și nutritivă, dar să și placă, inclusiv mofturoșilor ca mine. 🙂 Din acest motiv, chiar dacă lumea cunoaște această rețetă pentru umplutura de brânză și spanac, Julia spune că orice combinație de carne, ficat, pește și legume este posibilă pentru acest tort de clătite cu legume, cu condiția să fie tocate și/sau pasate.

Așa că eu am folosit două umpluturi diferite: una de legume și cealaltă de pui.

Rețeta de clătite o găsiți aici. Eu am făcut-o din ochi, am folosit și lapte, și apă, și am lăsat aluatul puțin mai gros, pentru niște clătite mai dense. Am folosit 6 clătite, că atâtea îmi intră în cratiță. 🙂 De preferat să pregătiți înainte vasul de cuptor și tigaia și să le nimeriți pe aproximativ aceleași dimensiuni și forme, altfel va fi complicat. Cred că dacă nu aveți o cratiță sau un vas de jena rotund, puteți folosi și o tavă de tort. 🙂

Pentru umplutura de legume, am folosit o tulpină de apio, un morcov, jumătate de ceapă și de ardei roșu, curățate, spălate, tocate după care călite în tigaie, cu ulei de măsline, sare, piper și niște mentă.

Pentru umplutura de carne am reciclat trei pulpe dezosate din supă, gata fierte și tăiate cât mai mărunt, ametecate cu niște kaizer tocat, ulei de măsline, chimen, coriandru și busuioc.

O cutie de roșii în bulion făcută sos, două linguri puse în cratiță, după care am pregătit tortul punând alternativ clătite și umpluturi; deasupra ultimei clătite, am ras telemea de vacă și am turnat restul de sos. La cuptor, foc potrivit, cred că vreo 30 de minute – verificați să nu se ardă.

Deși simplu în principiu, muncesti de îți sar capacele, lol. 🙂 Dacă ai fost deștept și ai congelat clătitele, atunci durează mai puțin. Daaar rezultatul este pe măsură. 🙂

Lăsat să se răcească ușor, după care se porționează (ies două porții).

Puteți folosi și alte legume, de exemplu vinete, ciuperci, dovlecei sau vârfuri de sparanghel, iar ca sosuri bechamel sau un sos brun. (Dacă ajungeți la nivelul ăsta, practic sunteți dezastru Chef. 😛 )

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.

Ep. 119 – ciorbă de văcuță

De ce se cheamă de văcuță și nu de vacă sau mânzat, zău dacă pricep… este una din multele mistere ale poporului român, laolaltă cu tunelele energetice de prin Bucegi, lol. :)))))

Eu nu prea gătesc așa ceva, pentru că evident, ca o pisiroz, am linie deschisă pe caiet la Chef. Și oricum e genul de ciorbă care se face în oale de dimensiuni mari, că altfel nu are niciun gust. Daaa, pentru tot cartierul (sau măcar pisiroz & friends 😀 ).

Ciorba de văcuță este una dintre cele mai întâlnite ciorbe în bucătăria românească, inclusiv în restaurante, alături de supă și ciorba de burtă. Ceea ce este interesant, pentru că baza – carnea de vită – nu este tocmai ieftină…

Pe de altă parte este unul din puținele lucruri care are cam același gust în orice restaurant mergi… deci șanse minime să o distrugi, motiv pentru care pot să o mănânc și eu. 🙂

Dacă aș găti ciorbă de văcuță, aș pregăti carnea – spălată, curățată, tăiată bucăți și aș pune-o la fiert, cu niște sare și evident, apă. 🙂 După spumare, aș lăsa-o să fiarbă la foc domol, ca-n Ardeal, mult și bine (adică până e aproape fiartă :))) ). Aș mai completa cu apă caldă, dacă scade prea mult. Când e aproape fiartă, aș căli separat legumele tocate – ceapă, morcov, țelină, pătrunjel rădăcină sau păstârnac, ardei, cu sare, piper, vegeta, după care le-aș adăuga în zeama de carne. După care aș adăuga niște mazăre, fasole verde păstăi și cartofi cuburi. Către final bulion de roșii și pătrunjel tocat și leuștean. Și dacă o vrei acră, zeamă de lămâie.

Pffff, dezastru-s, cred că într-o viață anterioară am gătit și ciorba asta. :))))

Dacă țineți neapărat să o stricați, atunci o să puneți în ea și varză albă tocată sau conopidă. Caz în care să nu mă chemați la masă, că sigur-sigur nu vin. 😀

Vezi aici toate dezastrele din bucătărie 🙂 Dacă încerci rețeta, nu uita să postezi poze pe pagina noastră de facebook.